În sens larg prin planetariu înţelegem un ansamblu de obiecte ce au ca scop principal prezentarea planetelor Sistemului Solar, a stelelor şi a altor corpuri cereşti şi sisteme de corpuri cereşti.
Concepţia modernă despre Planetariu a apărut la începutul secolului XX atunci când inginerul Walther Bauerfeld de la Carl Zeiss a avut ideea să proiecteze imaginea corpurilor cereşti pe pereţii unei încăperi întunecate.
În zilele noastre Planetariul este o construcţie specială în formă de cupolă pe care se înfăţişează, cu un aparat de proiecţie, aspectul bolţii cereşti cu stelele şi constelaţiile , precum şi deplasarea aparentă a acestora, a planetelor şi a soarelui.
Un planetariu poate găzdui până la 500 de persoane, cupola acestuia putând avea diametrul cuprins între 3 şi 30 m.
În general planetariile au cupola construită orizontal pentru a semăna cât mai mult cu realitatea, dar pentru că aceasta necesită o înclinare foarte mare a scaunelor astfel încât vizitatorii să stea cât mai comod, se construiesc cupole cu o înclinaţie de până la 30°.
Adesea la baza cupolei unui planetariu orizontal, de jur împrejur sunt desenate clădiri şi lumini, pentru a simula existenţa unei populaţii urbane.
Proiectorul unui planetariu este un dispozitiv, folosit a proiecta imaginea corpurilor cereşti pe bolta planetariului. Proiectoarele stelare, prevăzute în centru cu o cupolă cu deschideri rotunde, sub care se află proiectorul propiu-zis sunt treptat înlocuite de proiectoare moderne care funcţionează pe baza tehnicii cu fibre de sticlă. Corpurile cereşti care ăşi schimbă poziţia ca Soarele, Luna şi planetele sunt proiectate de proiectoare separate, pentru a crea senzaţia de miscare pe bolta cupolei. Prin rotaţia proiectorului în jurul axei sale se realizeazăo imagine a boltei cereşti care se schimbă în funcţie de timp, latitudinea şi longitudinea geografică. Unele proiectoare pot prezenta sau grupări de stele precum şi Calea Lactee.

În România există peste 700 de obiective de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional între care se remarcă: biserici şi ansambluri mânăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, unele dintre acestea constituindu-se ca valori de patrimoniu universal sub egida UNESCO. La aceasta se adaugă şi necesitatea sprijinirii iniţiativei UNESCO de conservare a siturilor astronomice istorice pentru posteritate. Identificarea şi protejarea moştenirii culturale şi naturale a cerului este un imperativ de mare actualitate în locuri de tipul oazelor urbane, parcurilor naţionale şi siturilor astronomice.
UNESCO şi Uniunea Astronomică Internaţională lucrează în prezent la implementarea colaborării lor în domeniul educaţiei şi cercetării, concretizată într-o componentă a proiectului legat de astronomie şi tezaurul cultural al omenirii, Programul UAI/UNESCO: astronomia şi moştenirea culturală a umanităţii. Această iniţiativă are drept scop recunoaşterea şi promovarea cuceririlor ştiinţifice prin intermediul desemnării siturilor arhitectonice şi formelor de relief care au avut , de-a lungul istoriei omenirii, rolul de observare sau au fost legate în orice alt mod de astronomie. Direcţiile de desfăşurare a acestei activităţi sunt următoarele: identificarea, păstrarea, promovarea acestor locaţii.
Cu toate acestea, până în prezent, la nivel naţional, tipurile de turism a căror dezvoltare a fost considerată primordială au fost turismul montan şi turismul de litoral. Celelalte forme de turism, pentru care există potenţial de expansiune, cum ar fi turismul cultural şi ştiinţific, turismul rural şi agro-turismul, sau turismul de afaceri nu au beneficiat până acum de investiţii de capital.

La inceputul anilor 2000, mai exact la data de 20 09 2001 la Barlad lua nastere, ca urmare a iniţiativei profesorului Ioan Adam, Societatea Astronomica “Sirius”, care isi propunea să promoveze diferitele domenii ale stiintelor astronomice, realizarea de activităţii de observare a fenomenelor astronomice si valorificarea rezultatelor, precum si cultivarea respectului fata de mediul inconjurator. În acest aproape un deceniu de cand functionează societatea a desfăşurat o activitate extrem de intensă cu rezultate apreciabile. A realizat numeroase proiecte, dar participând şi in calitate de de partener la implementarea a aproximativ 20 de proiecte. Membrii asociatiei au fost in mai multe randuri premiati atât in ţară cât şi in străinătate pentru valoarea şi calitatea proiectelor realizate.
Pornind de la această realitate Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, în anul 2005, a achiziţionat şi organizat la sediul instituţiei un modern observator asronomic, care îşi propune să acopere atât nevoile celor care se ocupă indeaproape de studierea astronomiei, cât şi pentru nevoile publicului larg interesat în cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor astronomice. Următorul pas, legat de construirea la Bârlad a unui planetariu, a fost aproape firesc. Aşa se face ca în anul 2008 am iniţiat un proiect cu finanţare Phare, proiect din fericire acceptat pentru finanţare. Planetariul care urmează a fi deschis la Bârlad va fi de ultimă generaţie, va fi unul digital care va permite realizarea unor spectacole extrem de interesante, care suntem convinşi că vor răspunde exigenţelor publicului vizitator, atât din zonă, cât şi celor care vor vizita această parte de ţară. Prin deschiderea acestui obiectiv, treptat şi România se va apropia de o oarecare normalitate în condiţiile în care în ţările evoluate din punct de vedere economic există o asemenea instalaţie la un număr de 100000 de locuitori, iar în România la 4 milioane.